Cimbrul

Denumirea plantei: Cimbrul (Thymus serpyllum)

Familia: Labiatae

Denumiri populare: Cimbrisor, Cimbru de camp, Cimbru salbatec, Iarba cucului, Lamaita, Tamaita

Ecologia si raspandirea:
Creste pe pasuni insorite, pe povarnisuri, prefera musuroiul mic de furnici de pe campii. Are nevoie multa de caldura si mult soare; ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamantului radiaza in mod special. In arsita soarelui amiezii, din pernitele florilor violete se revarsa un parfum foarte aromat care atrage insecte si albine.

Perioada de vegetatie:
Exista doua tipuri de cimbru: de cultura si de gradina.
Cimbrul de gradina:
Atinge inaltimi intre 10-30 (45) cm. Tulpina foarte ramificata de la baza, cu ramuri de culoare violeta. Frunzele sunt liniare sau liniar-lanceolate. Florile sunt liliachii, roze sau albe, cu pete purpurii pe partea interna, grupate cate 3-6. Fructele sunt nucule.
Cimbrul de cultura:
Subarbust de cultura cu tufe globuloase, cu baza lignificata, inalt de 10-50 cm, tulpini numeroase, cilindrice, lemnoase, frunze scurt petiolate, opuse si mici, flori mici rozee grupate in inflorescente.
Planta este placut mirositoare. Cimbrul infloreste incepand cu luna mai pana in septembrie.

Perioada de recoltare:
Cimbrul se culege in perioada infloririi, din iunie pana in august, cel mai bun este cel cules in soarele amiezii. Se recolteaza partea ei aeriana, care chiar si dupa uscare are miros placut si aromat.

Calitati curative si actiune farmaceutica:
Expectorant si calmant, diuretic, tonic-aperitiv, stimulent nervos, antiseptic pulmonar si intestinal, hepatoprotectoare, colagoge, coleretice, stomahice, antidiareice, antispastice, diaforetice, usor depurative, stimulatoare ale functiilor rinichilor, antihemoragice, sedative ale sistemului nervos, puternic antiseptice extern, dezinfectante.

Afectiuni pentru care se recomanda:
Infectii respiratorii si tuse convulsiva si astm, tuberculoza, efect curativ in laringite, traheite, gripa, bronsite, stimuleaza functiile hepatice (secretia bilei de catre ficat si contractiile veziculei biliare) si pofta de mancare la anemici si are rol in dischinezie biliara, enterocolite, enterite, dureri de stomac, dispepsii nervoase, crampe abdominate, constipatie, aerofagie, hemoragii interne, epilepsie, paralizie, inftamatii ale sanilor, dureri menstruale, scleroza in placi, hemoroizi.
Recomandari:
- uz intern -

Rinite cronice, enterocolite, dispepsii, viermi intestinali, boli hepatice, bronsita, astm bronsic, laringite, traheite, tusa convulsiva, anemie, tonic digestiv, tonic nervos (paralizie, apoplexie, scleroza in placi, trofie musculata), reconfortant general, epilepsie, alcoolism, afectiuni renale, afectiuni cardiace, gripa, guturai, stimularea secretiei de lapte.
- uz extern -
Rani si ulceratii tegumentare, rinite cronice, reumatism, crampe abdominale, stomacale si menstruale, spasme ale organelor pelviene (genitale)

Mentiuni:
Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Mod de administrare:
- uz intern -

Ceai: in combaterea afectiunilor cailor respiratorii, a secretiilor abundente ale bronhiilor si a astmului bronsic, a tusei convulsive. Intr-o ceasca cu apa fierbinte se introduc o felie de lamaie si o lingurita de amestec cimbru-patlagina. Ceaiul trebuie baut foarte fierbinte si in inghituri mici, cu o pauza de 30 secunde intre inghitituri. Se prepara proaspat de 4-5 ori pe zi; daca ameninta pericolul unei pneumonii ceaiul se bea di ora in ora in inghitituri mici.
Hepatita cronica: infuzie din o lingurita plantă la o cana de apa, 1-2 cani pe zi.
Inflamatia intestinului gros (colita): infuzie din 2-3 linguri planta la o cana apa, se beau 2-3 linguri zi
Paraziti intestinali: infuzie din 2 lingurite la cana, 2 cani pe zi
Patima betiei: se toarna un litru de apa clocotita peste un pumn plin de cimbru, se acopera, si se lasa doua minute in repaos. Ceaiul se pune intr-un termos si se da alcoolicului la fiecare sfert de ceascate o lingura plina. Urmeaza greturi, varsaturi, purgatie si urinari puternice, valuri de sudoare, o mare pofta de mancare si senzatie de sete. In caz de recidive, care la inceput sun inevitabile, iar mai tarziu tot mai rare, cura se repeta.
Crize de epilepsie: se recomanda ceaiul, doua cesti pe zi, nu se bea in criza, ci pe tot parcursul anului sub forma de cura de 2-3 saptamani, cu intreruperi de cate 10 zile
Siropul: se foloseste in raceli, se administreaza inaintea meselor.
- uz extern -

Perne de plante: in cazul crampelor abdominale, stomacale si menstruale, ca si in spasmele organelor genitale pelviene. Inainte de culcare, aceasta perna se incalzeste intr-o tigaie si se pune pe stomac sau bazin. Se recomanda pernele de plante si la umflaturi, contuzii si reumatism vechi.
Cosmetica: tenuri grase, seboreice: comprese cu infuzie din o lingură plantă la 100 ml apa.
Tinctura: serveste ca frectie pentru fortificarea membrelor la copii slab dezvoltati; dar si la bolnavii de scleroza in placi (multipla), ar trebui sa apeleze la aceasta frictionare.
Bai: bune pentru cei care sufera de surescitare nervoasa si depresiuni, precum si pentru copiii agitati sau nervosi au capatat un somn sanatos.
Dezinfectant: spalaturi locale şi comprese cu decoct din 2 lingurite parti aeriene planta la cana
Preparare:

Infuzie: o lingurita cu varf de plante este oparita cu 1/4 litru de apa proaspat fiarta si se lasa sa stea putin.
Adaos la baie: pentru o baie completa, 200 grame de plante, o galeata de apa (6-8 litri). A doua zi cantitatea de apa este incalzita, iar extractul este turnat in apa de baie. Durata baii – 20 minute. Inima trebuie sa stea in afara apei. Sa nu va stergeti dupa baie, ci sa va bagati in pat in halat sau prosop de baie ca sa transpirati timp de o ora.
Tinctuta de cimbru: cu inflorescentele culese in soarele amiezii se umple o sticla pana la gat, fara a se indesa, se toarna rachiu de secara sau de fructe de 38-40% si se lasa sa stea 14 zile la soare.
Ulei de cimbru: cu inflorescentele culese in soarele amiezii se umple o sticla, fara a se indesa si se toarna deasupra ulei de masline presate la rece, in asa fel incat uleiul sa stea peste flori intr-un strat gros de doua degete. Se lasa 14 zile la soare sau in aproprierea masinii de gatit.
Perna de plante: se umple o perna cu plante si se insaileaza.
Sirop de cimbru: florile si tulpinele culese in soare se umezesc cu mainile ude la introducerea intr-un borcan. Se pun in straturi cu zahar nerafinat si se apasa pentru a se indesa in borcan. Se lasa totul cca. 3 saptamanii la loc insorit. La filtrare, florile si tulpinele imbibate cu zahar, trebuie spalate doar cu putin apa, care se toarna apoi la sirop. Se pune siropul la foc mic sa se evapore fara a-l lasa sa fiarba. Siropul nu are voie sa devina nici prea subtire, nici prea gros, deci este lasat sa se raceasca o data sau de doua ori, pentru a se face o proba.
Contraindicatii:
Este contraindicat in dispepsii, hipopepsii grave si in suficienta pancreatica grava inhiband activitatea enzimatica.

Tags:



2 comentarii la “Cimbrul”

  1. corina says:

    Am dat copilasului meu de 1 ani si 2 luni ,care avea o tuse urata si dupsa o zi nu mi-a mai tusit si mai mult decat atat a avut si un somn f linistitor !!

  2. izabella says:

    am auzit ca s-a descoperit ca are efecte miraculoase in tratarea acneei
    (tinctura de cimbru),ce stiti?ati incercat?

Lasa un comentariu

mugen 2d fighting games

©2009-2014 Tratamente naturiste, plante medicinale, diete si cure de slabire.
  
Design si gazduire: getButterfly.
WordPress Themes
freshlife WordPress Themes Theme Junkie